Sindromul de tunel carpian (STC) este o afecțiune comună care apare atunci când nervul median, responsabil de sensibilitatea și controlul motor al degetelor, este comprimat la nivelul încheieturii mâinii. Simptomele pot fi variate și afectează frecvent persoane care desfășoară activități repetitive ce implică mișcări de flexie și extensie a mâinii, cum ar fi munca la calculator, utilizarea unor unelte sau anumite sporturi. Înțelegerea simptomelor și efectuarea unor teste simple pot ajuta la autodiagnosticare și la identificarea timpurie a acestei afecțiuni. În acest articol, vom explora simptomele comune ale sindromului de tunel carpian, cum se poate autodiagnostica și ce opțiuni de prevenire și tratament există.

Ce este sindromul de tunel carpian?

Tunelul carpian este un pasaj îngust, situat la baza încheieturii mâinii, prin care trec nervul median și mai multe tendoane flexoare. Sindromul de tunel carpian apare atunci când presiunea asupra nervului median crește din cauza inflamației sau îngustării tunelului carpian. Această compresie poate duce la simptome precum durere, amorțeală și slăbiciune în mâna și degetele afectate.

Simptomele sindromului de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian prezintă o serie de simptome comune, însă acestea pot varia în intensitate de la o persoană la alta. În general, simptomele sunt resimțite cel mai frecvent la nivelul degetului mare, arătător, mijlociu și, parțial, inelar, întrucât acestea sunt controlate de nervul median. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

Amorțeală și furnicături

Amorțeala și furnicăturile (paresteziile) sunt printre cele mai comune simptome ale sindromului de tunel carpian. Acestea pot fi resimțite mai ales pe timpul nopții sau după activități ce solicită încheietura mâinii. Amorțeala este de obicei localizată în degetele mare, arătător, mijlociu și inelar, iar furnicăturile pot fi însoțite de o senzație de arsură.

Durere

Durerea poate varia de la un disconfort ușor până la o durere intensă care radiază de la încheietura mâinii către antebraț. Uneori, durerea poate deveni debilitantă, afectând activitățile zilnice. Durerea poate fi mai intensă după o perioadă de repaus, precum dimineața, sau după mișcări repetate ale încheieturii.

Slăbiciune musculară

Sindromul de tunel carpian poate cauza slăbiciune musculară în mâna afectată, ceea ce face dificilă prinderea și manipularea obiectelor mici. Pacienții pot observa o tendință de a scăpa obiectele din mână și de a avea o prindere mai slabă, mai ales în cazul mișcărilor de finețe, cum ar fi înșurubarea sau scrisul.

Senzație de rigiditate la degete

Mulți pacienți resimt o senzație de rigiditate la nivelul degetelor, în special dimineața, și pot simți nevoia de a „debloca” mâna. Această senzație poate fi confundată cu rigiditatea articulară, dar în cazul sindromului de tunel carpian este cauzată de compresia nervului.

Teste de autodiagnosticare pentru sindromul de tunel carpian

Dacă suspectezi că ai sindromul de tunel carpian, există câteva teste simple pe care le poți încerca acasă. Aceste teste nu pot înlocui o evaluare medicală completă, dar pot oferi indicii utile despre prezența acestei afecțiuni.

Testul Phalen

Testul Phalen este unul dintre cele mai cunoscute teste pentru sindromul de tunel carpian. Iată cum se realizează:

• Așează-ți coatele pe o suprafață plană și lasă încheieturile să cadă în jos, astfel încât dosul palmelor să se atingă, formând un unghi de 90 de grade între antebrațe și mâini.
• Menține această poziție timp de 60 de secunde.
• Dacă simți amorțeală, furnicături sau durere în degetele mare, arătător, mijlociu și inelar în decurs de un minut, este posibil să ai sindromul de tunel carpian.

Testul Tinel

Testul Tinel este un alt test folosit pentru a evalua iritarea nervului median. Iată cum îl poți efectua:

• Așază-ți mâna pe o suprafață plană, cu fața palmei în sus.
• Cu degetul arătător al celeilalte mâini, lovește ușor partea inferioară a încheieturii, unde se află tunelul carpian.
• Dacă simți furnicături sau o senzație de arsură în degetele mare, arătător, mijlociu și inelar, acesta ar putea fi un semn al sindromului de tunel carpian.

Testul de flexie al mâinii

Testul de flexie presupune aplicarea unei presiuni suplimentare asupra încheieturii, pentru a vedea dacă simptomele se agravează:

• Îndoaie mâna afectată cât de mult poți, astfel încât palma să se apropie de partea inferioară a antebrațului.
• Menține această poziție timp de 60 de secunde.
• Dacă simți amorțeală, furnicături sau durere în degetele afectate, este posibil să fie vorba de sindromul de tunel carpian.

Testul de prindere

Testul de prindere poate evalua dacă există o slăbiciune a mușchilor din mâna afectată:

• Strânge ușor un obiect mic, cum ar fi o minge de tenis sau un prosop împăturit.
• Observă dacă ai dificultăți în a menține obiectul în mână sau dacă simți o durere ascuțită în timpul prinderii.
• Dacă observi dificultăți evidente, slăbiciune sau durere, este recomandat să consulți un medic.

Factori de risc pentru sindromul de tunel carpian

Anumite persoane sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului de tunel carpian, fie din cauza activităților pe care le desfășoară, fie din cauza altor afecțiuni. Printre factorii de risc se numără:

• Activitățile repetitive: Munca la calculator, utilizarea unor unelte vibrante sau sporturile care necesită mișcări repetitive ale mâinilor pot crește riscul de apariție a sindromului.
• Afecțiuni medicale: Diabetul, hipotiroidismul, artrita reumatoidă și obezitatea pot crește riscul de sindrom de tunel carpian.
• Factorii anatomici: Persoanele cu tunel carpian îngust din naștere sau cu o anomalie structurală sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului.
• Sarcina: În timpul sarcinii, acumularea de lichide poate crește presiunea asupra nervului median, ceea ce poate cauza simptome temporare de sindrom de tunel carpian.

Prevenirea sindromului de tunel carpian

Există câteva măsuri preventive care pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta sindromul de tunel carpian, mai ales dacă desfășori activități care implică mișcări repetitive ale mâinilor:

Menține o poziție corectă a încheieturii

Evită îndoirea excesivă a încheieturii, mai ales când lucrezi la calculator sau desfășori activități manuale. Menținerea unei poziții neutre a încheieturii ajută la reducerea presiunii asupra nervului median.

Ia pauze regulate

Dacă lucrezi la calculator sau folosești unelte manuale, ia pauze scurte și frecvente pentru a reduce tensiunea din încheieturi. În timpul pauzelor, mișcă și întinde mâinile pentru a relaxa mușchii și tendoanele.

Efectuează exerciții de întindere și întărire

Exercițiile de întindere a încheieturilor și mâinilor pot ajuta la îmbunătățirea flexibilității și la prevenirea compresiei nervului median. Exercițiile de întărire a antebrațului pot, de asemenea, ajuta la reducerea presiunii asupra încheieturilor.

Evită presiunea directă asupra încheieturii

Folosirea unei perne pentru încheietură la calculator sau evitarea sprijinirii directe pe încheieturi în timpul muncii poate reduce presiunea asupra nervului median.

Când să consulți un medic

Dacă simptomele de sindrom de tunel carpian persistă sau se agravează, este recomandat să consulți un medic specialist pentru un diagnostic complet. Tratamentul precoce poate preveni agravarea simptomelor și poate include metode nechirurgicale, cum ar fi purtarea unei orteze, medicamente antiinflamatoare, injecții cu cortizon sau chiar intervenția chirurgicală în cazurile severe.

Sindromul de tunel carpian este o afecțiune comună, dar prin recunoașterea timpurie a simptomelor și implementarea unor măsuri preventive adecvate, poți reduce riscul de a dezvolta această problemă. Autodiagnosticarea poate fi un prim pas util, însă este esențial să consulți un medic pentru confirmarea diagnosticului și pentru a primi un plan de tratament adecvat.